Da quand’è vo sbuccate, à mezi scogli, nant’à a spianatella di a cima, vi si ficca in l’osse, ancu d’aostu, un ziferettu chì limpa à curtellinu.
Sarete ancu stancu chì siccome, ùn averete mossu à a sbunurata stamane… È po, a teppa taglia l’anche…
Ma quand’è vo ghjunghjite quassù , chì tante fatiche ! A punta vi trae à l’insù cum’è ferru di calamita, è e vostre ghjambacce fruste vi portanu tandu cum’è ale.
In puntu à u Cintu, viderete chì ci hè un’aghjetta di catramu neru duv’ellu ci si pò calà ancu l’aliccotteru — or qual’hè chì l’averebbi creduta ! Ci anu dinù fattu, à penuccia più sopra, una spezia di sulaghjata di legnu di pinu, incastrata ind’a petra : soca ci vulianu stallà qualchì agrottu. Pocu impreme : voi, stracquatevi nantu, à corpu insù, è ripusatevi una cria à u sole chì bisognu n’averete. Basta chè vo ùn vi sporghite tantu in zimbricu chì porrestete ancu avvacinà da u spaventu : oh… oh… ùn hà omu micca tutti i ghjorni trè chilometri di lina sottu à i pedi. È po, à isse altrure, pò ancu toglie l’aria.
Quandi u vostru core a piglia più cù a calma, tandu, arrizzatevi puru, è fighjate.
Da Monte Cintu, si scopre venti !
Subitu, ùn saperete mancu induve fighjà : girate u capu, vi vultate… Site avvintu da l’aria sprifundata di i precipizii. À l’ochji dinù li ci volenu e ringhere pè pudessi appughjà è piglià e misure di l’abissi !
Ma chì volu maestosu chè vo li rigalate quand’elli si slancianu da nantu à e petrichicce !
O le creste, o li spinzoni, o le muntagne nudi chì inzeccanu u celu. O la stellaria d’isse petre tamante accatastate à u sole ! O li nomi cunnisciuti di e carti è di a mimoria, scuperti unu dopu à l’atru ind’i splendori di i so lochi !
Ghjacumu Fusina (1979)
I. À nantu à u testu (20 points)
1. Cosa risente l’autore quand’ellu ghjunghje in cima ?
2. Quand’ellu ci parla di l’aliccotteru perchè dice : « Qual’hè chì l’averebbi creduta » ?
II. Cunniscenza di lingua (20 points)
1. Spiecate e parulle
- sbunurata
- zimbricu
- inzeccanu
2. Cume hè fatta a parulla « à penuccia » ? Cunniscite altri mezi pè insiste ?
3. « Chì limpa à curtellinu » : spiecate « à curtellinu ».
Date dui o trè esempii puru cù un altru suffissu.
4. a) Rilevate inde u scrittu duie parulle suffissate. Date i diversi significati ch’elli ponu avè. Date esempii.
b) Truvate un’esempiu di parulla fatta cù dui suffissi accuppiati. Date u sensu.
5. Traduce
- Il me semblait qu’il y avait quelqu’un.
- Il aurait fallu que tu te lèves.
- Si tu avais mangé avant de partir, tu serai arrivé au sommet.
III. Spressione persunale (20 points)
1. L’aliccotteru à u Cintu ? Cosa ne pensate, cosa pò purtà u prugressu ?
2. Ci hè u turisimu di piaghja (mare), saria bè di sviluppà u turisimu in muntagna (interiore). Ci pò esse un altra forma di turisimu pè fà cunnosce a Corsica ?
ASPETTU E RISPOSTE