| | una chjuca nova | |
| | Auteur | Message |
---|
piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: una chjuca nova Dim 9 Nov - 13:33 | |
| Salute ! Eccu, una chjuca nova. speru chè un arrivu micca tantu tardi. iniziu u corsu dapoi tre simane.aghju inizata cun una assuciazione, una volta indi simana e la votru.Prevenu, scrivu, lu verba esse per ellu, ella, omu "hè" e non "è". Eu, affezziunu lu "H". mentre un appustava micca accora sette ghjornu, aghju agguanta indi avanzatu.Aiò ! avviemu a mo messa di morte. Seconda Lezzione 1/ Comment s'appelle Marsupilami ?Cumu si chjama Marsupilami ? 2/ Celui-là, c'est Marsupilami.Quellu, hè Marsupilami. 3/ Tu est pipo ?Si Pipo ? 4/ Non, je suis Marsupilami.No, sò Marsupilami. 5/ Non, toi tu es Pipo! Moi, je suis Marsupilami.No, tu si Pipo ! eu sò Marsupilami. Allora, sò bona ? Terzia Lezzione 1/Celle-là, c'est ma famille. Quella, hè a mo famiglia. 2/Qui est ton père ? Chi hè babbitu ? 3/Qui est ta soeur ? Chi hè a to surella ? 4/ Comment s'appelle ta mère ? Cumu si chjama mammata ? 5/Comment s'appelle ton père ? Cumu si chjama babbitu ? 6/Comment s'appelle ta soeur ? Cumu si chjama a to surella ? 7Celle-là, est ma soeur! Quella, hè a mo surella! 8/Celui-là, est mon frère! Quellu, hè u mo fratellu! 9/Qui est Maria? C'est ta soeur ? Non, Maria est ma mère! Chi hè Maria ? Hè a to surella ? No, Maria hè a mo mamma. 10/Pierre, est ton frère ? Non, Pierre est mon père. Pierru, hè u to fratellu ? No, Pierru hè u mo babbu . Quata Lezzione a famiglia => e famiglie u babbu => i babbi a mamma => e mamme u fratellu => i fratelli a surella => e surelle u babbone => i babboni a mammone => e mammone u figliolu = > i figlioli a figliola => e figliole 1/ La soeur de mon frère. La surella di u mo fratellu. 2/ Les frères de mon père. li fratelli di u mo babbu. 3/ Les filles de ma mère. Le figliole di a mo mamma. 4/ Ce sont les filles de votre soeur. Quelle e figliole di a vostru surella. 5/ Ce sont les pères de notre famille. Quelli li babbi di a nostra famiglia. 6/ Ce sont les fils et les filles de Père et Mère. (In francese, lu mascicciu vintu sempre) Quelli li figliola e le figliole di babbu e mamma. 7/ Mon père, fils de mon grand-père. (babbone hè invarievule ? Altrimente, abilita scrittu babbonu, babboni ?) U mo babbu, figliolu di u mo babbone. 8/ Mon père, son frère, ses soeurs, fils et filles de mon grand-père et de ma grand-mère. (Ancu affare per mammona. Mammona ? Induve mammona e mammone) U mo babbu, u so fratellu, e so surelle, figlioli e figliole di u mo babbonu e di a mo mammone. 9/ Ma soeur appelle mes frères. A mo surella chjama i mo fratelli. 10/ Mon frère appelle nos soeurs. U mo fratellu chjama e nostru surelle. 11/ Ma mère appelle notre grand-père. A mo mamma chjama u nostru babbone. Quinta lezzione 1/C'est ta mère qui parle. Hè mammata chi parla. 2/Mes frères et mes soeurs mangent et chantent. I mo fratelli e e mo surellle manghjianu e cantanu. 3/ Mon grand-père et ma grand-mère marchaient. U mo babonne e a mo mammone marchjavanu. 4/Mon frère qui s'appelle Pierre m'appellera. U mo fratellu chi si chjama Pierru mi chjamara. 5/Je chercherai mes soeurs qui marchent. Circaraghju e mo surelle chi marchjanu. Sesta Lezzione 1/ Mon père a mangé du pain. U mo babbu ha manghjatu da pane. 2/Pierre mange le pain ! Pierru manghja u pane ! 3/Mes frères et mes soeurs marchent le jour et la nuit. I mo fratelli e e mo surelle marchjanu lu ghjornu e la notte. 4/Mon grand-père et ma grand-mère chercheront le pain et le vin.babbone e mammone invareviule? U mo babbone e a mo mammone circaranu lu pane e lu vinu. 5/ Maman parle la nuit. Mamma parla la notte. 6/Je cherchais le village. Circava lu paese. 7/Les chats ont mangé les souris. I ghjatti hanu manghjati e tope. 8/Vos pères et mères ont appelé mon père et ma mère. (in francais, lu mascicciu vintu sempre) I vostru babbi e mamme hanu chjamati u mo babbu e a mo mamma. 9/Mon frère a été appelé. U mo fratellu hà statu chjamatu. 10/La route a été cherchée par les soeurs. La strada hà stadu circate indi le surelles. Settima lezzione 1/Ta mère n'est pas ton père. (Ancu affare,sapu, avavvinazzu. Mammata e babbitu sò invarievule per voi induve scrive "a vostru mamma e u vostru babbu?) Mammata un hè micca babbitu. 2/Le chat n'aboie pas. Il mange les rats. Lu ghjattu un abaghja micca. manghja li topi. 3/Aboie! Abaghja ! 4/Mes frères ont mangé l'oeuf. I mo fratelli hanu manghjati l'ovu. 5/Mes soeurs n'ont pas appelé le chien. E mo surelle un hanu mica chjamate lu ghjacaru. 6/ Qui est le fils de pierre ? Antoine est le fils de Pierre. Non, Antoine est le petit-fils de Pierre. Quale hè lu figliolu di Perru ? Antonu hè lu figliolu di Pierru. Non, Antonu hè lu figliulinu di Pierru. 7/Nos rats mangeront vos oiseaux et vos chats. I nostru topi manghjaranu i vos acelli e i vostru ghjatti. 8/ Où est ma lettre? Induve hè a mo lettera? 9/Quand mangez vous ? Quandu manghjate ? 10/Comment marchent les cochons ? Cumu marchjanu li porchi ? Ottesima Lezzione Credu chè aghju nulla cumprenttu ! quest = oggettu / quess = individu / quistaltre = peghjurativu / quest. qui = imperativu / quell = sughjettivu (cumu pude adupratu "quell" (chi hè dimustrativu cum li altri) allora omu un vede micca 1/ Celui-ci, c'est le maître. Quessu, hè lu maestru. 2/Celle-là, c'est la maîtresse. Quessa, hè la maestra. 3/Ma soeur appelle celles-là. A mo surella chjama quelle. 4/Mon frère appelle ceux-là. U mo fratellu chjiama quelli. 5/C'est ce cahier ? Non! c'est celui-ci. Questu qui quaternu ? No ! hè questu qui. 6/C'est ton père? Non, mon père, c'est celui-ci. hè babbitu ? Non, u mo babbu, hè quessu. 7/Le chat à mangé celles-là. lu ghjattu ha manghjatu quelle. 8/Où est cet autre-ci ? Induve hè quistaltru ? 9/Quand chanteront ceux-là ? Quandu canchjaranu quelli ? 10/Les cochons cherchaient celui-ci et pas celui-là ! li porchi circavanu questu e micca questu qui. Novesima lezzione C'est pierre qui parle. "Qui est dans cette voiture ? C'est ton père ? Non, c'est mon frère et son ami Antoine. Non, celui-ci est laid! Antoine est beau comme un oiseau et il réussira à chanter comme eux. Nous sommes méchants ! Finissons de parler. hè Pierru chi parlatu. "Chi hè in questa vittura ? Hè babbitu ? Non, hè u mo fratellu e u so amiccu Antoinu. No, quistaltru hè goffa. Antoine hè bellu cume un acellu e riescera di cantatu cum quelli. simu cattivi ! Finiscimu indi parlati. Decesima lezzione 1/ Mon frère est plus beau que ma soeur U mo fratellu hè piu bellu che u ma surella 2/ J'ai mangé des oiseaux. Aghju manghjatu i acelli. 3/Mes amis auront une voiture plus laide que celle-ci. I amicci averanu a vittura piu goffa che quistaltra. 4/Le fusil de ton père est plus long que celui de Pierre. U fucile di u to babbu hè piu longu chè questu di Pierru. 5/Cet homme là est moins laid que cet homme ci. Quessu omi hè menu goffa che quessu omi. Ondecesima lezzione 1/ Je suis à Bastia avec mes frères. sò in Bastia cun i mo fratelli. 2/Nous chanterons à Calvi pour nos soeurs. Cantaremu in Calvi per e nos surelle. 3/Je dois chanter pour elle. Aghju da cantanu per ella. 4/Je suis allé au terrain de football à Bastia avec mon cousin Pierre pour voir jouer mes amis de Calvi. Sò a andatu u tarrenu da pallo in Bastia cun u mo cuginu Pierru per guardu a ghjucati i mo amicu di Calvi. 5/ Vous devez prendre vos cartables et vos cahiers pour aller à l'école. duverite da agguantati i vostru cartulaghju e i vostru quaternu per andate a scola. Eccu eccu, allora ? | |
| | | fabrice Cédric Uras
Nombre de messages : 10319 Age : 54 Localisation : Reims Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Dim 9 Nov - 14:04 | |
| | |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Dim 9 Nov - 14:16 | |
| D'accord merci quand même | |
| | | fabrice Cédric Uras
Nombre de messages : 10319 Age : 54 Localisation : Reims Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Dim 9 Nov - 14:29 | |
| Si Antone passe et qu'il constate que sa rubrique (re)vit, peut-être reviendra-t-il plus souvent Par contre, tu peux participer à notre jeu des pronos ... toujours et encore copié mais jamais égalé | |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Dim 9 Nov - 18:09 | |
| | |
| | | fabrice Cédric Uras
Nombre de messages : 10319 Age : 54 Localisation : Reims Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Dim 9 Nov - 18:17 | |
| | |
| | | a zinzala Administrateur
Nombre de messages : 97 Age : 66 Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 17 Nov - 20:09 | |
| On m'a signalé une nouvelle élève..je vais donc voir ça dès demain sinon, salut les gens | |
| | | fabrice Cédric Uras
Nombre de messages : 10319 Age : 54 Localisation : Reims Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Mar 18 Nov - 6:43 | |
| | |
| | | a zinzala Administrateur
Nombre de messages : 97 Age : 66 Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Mar 18 Nov - 17:42 | |
| - Bravo, tout d'abord pour t'être lancée dans l'aventure. Les commentaires et corrections sont en gras sous tes propositionspiulella a écrit:
- Salute ! Eccu, una chjuca nova. speru chè un arrivu micca tantu tardi.
iniziu u corsu dapoi tre simane. Chjuca nova: tu as voulu dire petite nouvelle. En fait, et c'est plus mignon, tu aurais pu utiliser et c'est fréquent en corse, le suffixe "ella","ellucia" ce qui aurait donné par exemple "una nuveluccia" aghju inizata cun una assuciazione, una volta indi simana e la votru. Prevenu, scrivu, lu verba esse per ellu, ella, omu "hè" e non "è". Eu, affezziunu lu "H".
je mets le texte corrigé: " aghju iniziatu incu un' assoziu, una volta a settimane e u vostru (u situ mi pare). Privengu, scrivu u verbu "esse" per ellu, ella, omu....
mentre un appustava micca accora sette ghjornu, aghju agguanta indi avanzatu. Aiò ! avviemu a mo messa di morte. Seconda Lezzione 1/ Comment s'appelle Marsupilami ? Cumu si chjama Marsupilami ? 2/ Celui-là, c'est Marsupilami. Quellu, hè Marsupilami. comme on rajoute le là à celui, il faut insister dans la traduction avec "questu qui hè Marsupilami"
3/ Tu est pipo ? Si Pipo ? ou tu si Pipo 4/ Non, je suis Marsupilami. No, sò Marsupilami. Inno eiu so (ou so) Marsupilami 5/ Non, toi tu es Pipo! Moi, je suis Marsupilami. No, tu si Pipo ! eu sò Marsupilami. Allora, sò bona ?
Pas mal du tout en effet!!
Terzia Lezzione 1/Celle-là, c'est ma famille. Quella, hè a mo famiglia. Comme au-dessus "questa qui hè a mo famiglia
2/Qui est ton père ? Chi hè babbitu ? ah la, non... Chi è signifie qu'est ce que c'est... et non qui est qui se traduit par quale hè. Donc, il falllait écrire quale hè Babbitu? Bravo pour la forme contractée de mon père 3/Qui est ta soeur ? Chi hè a to surella ? idem ci-dessus, quale hè a to surella
4/ Comment s'appelle ta mère ? Cumu si chjama mammata ? Parfait
5/Comment s'appelle ton père ? Cumu si chjama babbitu ? Parfait 6/Comment s'appelle ta soeur ? Cumu si chjama a to surella ? Parfait 7Celle-là, est ma soeur! Quella, hè a mo surella! comme au-dessus "questa qui è a mo surella"
8/Celui-là, est mon frère! Quellu, hè u mo fratellu! comme au-dessus "questu qui è u mo fratellu"
9/Qui est Maria? C'est ta soeur ? Non, Maria est ma mère! Chi hè Maria ? Hè a to surella ? No, Maria hè a mo mamma. Quale hè Maria? Hè a to surella? Inno, Maria hè a mo mamma.
10/Pierre, est ton frère ? Non, Pierre est mon père. Pierru, hè u to fratellu ? No, Pierru hè u mo babbu . Petru.... sinon parfait pour la suite
Quata Lezzione Quarta a famiglia => e famiglie u babbu => i babbi a mamma => e mamme u fratellu => i fratelli a surella => e surelle u babbone => i babboni a mammone => e mammone u figliolu = > i figlioli a figliola => e figliole 1/ La soeur de mon frère. La surella di u mo fratellu. A surella
2/ Les frères de mon père. li fratelli di u mo babbu. I fratelli di babbu 3/ Les filles de ma mère. Le figliole di a mo mamma. E figliole di mamma remarque: a mo mamma, u mo babbu n'est pas incorrect mais comme on n'a qu'une mère et qu'un père, on ne rajoute pas le possessif
4/ Ce sont les filles de votre soeur. Quelle e figliole di a vostru surella. Queste ou quelle so e figliole di a vostra surella
5/ Ce sont les pères de notre famille. Quelli li babbi di a nostra famiglia. Questi ou quelli so i ....
6/ Ce sont les fils et les filles de Père et Mère. (In francese, lu mascicciu vintu sempre) Quelli li figliola e le figliole di babbu e mamma. Questi qui so i figlioli e e figliole du Babbu e Mamma.. Veru chi e un n'è cusi nurmale chi umascicciu vince sempre... vintu est le participe passé) 7/ Mon père, fils de mon grand-père. (babbone hè invarievule ? Altrimente, abilita scrittu babbonu, babboni ?) U mo babbu, figliolu di u mo babbone. Non c'est parfait comme ça.. ou voir ci-dessus... Babbu figliolu di Babbone 8/ Mon père, son frère, ses soeurs, fils et filles de mon grand-père et de ma grand-mère. (Ancu affare per mammona. Mammona ? Induve mammona e mammone) U mo babbu, u so fratellu, e so surelle, figlioli e figliole di u mo babbonu e di a mo mammone. Parfait sauf que Babbone est plus correct
9/ Ma soeur appelle mes frères. A mo surella chjama i mo fratelli. 10/ Mon frère appelle nos soeurs. U mo fratellu chjama e nostru surelle. e nostre puisque surelle commande un possessif féminin pluriel
11/ Ma mère appelle notre grand-père. A mo mamma chjama u nostru babbone.
Quinta lezzione 1/C'est ta mère qui parle. Hè mammata chi parla. 2/Mes frères et mes soeurs mangent et chantent. I mo fratelli e e mo surellle manghjianu e cantanu. manghjanu 3/ Mon grand-père et ma grand-mère marchaient. U mo babonne e a mo mammone marchjavanu. 4/Mon frère qui s'appelle Pierre m'appellera. U mo fratellu chi si chjama Pierru mi chjamara. excellent 5/Je chercherai mes soeurs qui marchent. Circaraghju e mo surelle chi marchjanu. excellent
Sesta Lezzione 1/ Mon père a mangé du pain. U mo babbu ha manghjatu da pane. pane..... tout court.. a manghjatu pane, a manghjatu pulenta.. le du disparaît 2/Pierre mange le pain ! Pierru manghja u pane ! Petru!!!! sinon OK pour le reste
3/Mes frères et mes soeurs marchent le jour et la nuit. I mo fratelli e e mo surelle marchjanu lu ghjornu e la notte. u ghjornu e a notte.... oublie les l 4/Mon grand-père et ma grand-mère chercheront le pain et le vin.babbone e mammone invareviule? U mo babbone e a mo mammone circaranu lu pane e lu vinu. u u 5/ Maman parle la nuit. Mamma parla la notte. oublie les l
6/Je cherchais le village. Circava lu paese. oublie les l
7/Les chats ont mangé les souris. I ghjatti hanu manghjati e tope. manghjatu (cod placé après l'auxiliaire avoir donc, comme en français, pas d'accord du participe) 8/Vos pères et mères ont appelé mon père et ma mère. (in francais, lu mascicciu vintu sempre) I vostru babbi e mamme hanu chjamati u mo babbu e a mo mamma. vostri (ils sont plusieurs) chjamatu (comme ci-dessus)
9/Mon frère a été appelé. U mo fratellu hà statu chjamatu. ah le piège.. a été se traduit en corse par un double "être" donc nous aurions dû avoir U mo fratellu hè statu chjamatu" 10/La route a été cherchée par les soeurs. La strada hà stadu circate indi le surelles. Idem ci-dessus avec accord du participe puisque utilisé avec être => A strada hè stata circata da e surelle (par les => da) Settima lezzione 1/Ta mère n'est pas ton père. (Ancu affare,sapu, avavvinazzu. Mammata e babbitu sò invarievule per voi induve scrive "a vostru mamma e u vostru babbu?) Mammata un hè micca babbitu. 2/Le chat n'aboie pas. Il mange les rats. Lu ghjattu un abaghja micca. manghja li topi. 3/Aboie! Abaghja ! 4/Mes frères ont mangé l'oeuf. I mo fratelli hanu manghjati l'ovu. manghjatu (confer ci-dessus)
5/Mes soeurs n'ont pas appelé le chien. E mo surelle un hanu mica chjamate lu ghjacaru. micca chjamatu
6/ Qui est le fils de pierre ? Antoine est le fils de Pierre. Non, Antoine est le petit-fils de Pierre. Quale hè lu figliolu di Perru ? Antonu hè lu figliolu di Pierru. Non, Antonu hè lu figliulinu di Pierru. u figliolu di Petru Antone etc...attention aux prénoms... pas toujours avec un u à la fin
7/Nos rats mangeront vos oiseaux et vos chats. I nostru topi manghjaranu i vos acelli e i vostru ghjatti. i nostri (pluriel) vostri vostri ( meiu, toiu, soiu, nostru, vostru, etc)
8/ Où est ma lettre? Induve hè a mo lettera? 9/Quand mangez vous ? Quandu manghjate ? 10/Comment marchent les cochons ? Cumu marchjanu li porchi ? Ottesima Lezzione Credu chè aghju nulla cumprenttu ! quest = oggettu / quess = individu / quistaltre = peghjurativu / quest. qui = imperativu / quell = sughjettivu (cumu pude adupratu "quell" (chi hè dimustrativu cum li altri) allora omu un vede micca 1/ Celui-ci, c'est le maître. Quessu, hè lu maestru. Quessu c'est celui... celui ci, tu rajoutes qui...=> quessu qui hè u maestru
2/Celle-là, c'est la maîtresse. Quessa, hè la maestra. Quessa qui
3/Ma soeur appelle celles-là. A mo surella chjama quelle. quelle qui 4/Mon frère appelle ceux-là. U mo fratellu chjiama quelli. quelli qui en fait, il suffit de rajouter qui quand tu désignes quelqu'un de façon précise comme avec le doigt...
5/C'est ce cahier ? Non! c'est celui-ci. Questu qui quaternu ? No ! hè questu qui. Hè questu quaternu? Inno hè qestu qui
6/C'est ton père? Non, mon père, c'est celui-ci. hè babbitu ? Non, u mo babbu, hè quessu. pas mal parce qu'il est inutile de désigner son père
7/Le chat à mangé celles-là. lu ghjattu ha manghjatu quelle. queste qui
8/Où est cet autre-ci ? Induve hè quistaltru ? 9/Quand chanteront ceux-là ? Quandu canchjaranu quelli ? 10/Les cochons cherchaient celui-ci et pas celui-là ! li porchi circavanu questu e micca questu qui. Novesima lezzione C'est pierre qui parle. "Qui est dans cette voiture ? C'est ton père ? Non, c'est mon frère et son ami Antoine. Non, celui-ci est laid! Antoine est beau comme un oiseau et il réussira à chanter comme eux. Nous sommes méchants ! Finissons de parler. hè Pierru chi parlatu. "Chi hè in questa vittura ? Hè babbitu ? Non, hè u mo fratellu e u so amiccu Antoinu. No, quistaltru hè goffa. Antoine hè bellu cume un acellu e riescera di cantatu cum quelli. simu cattivi ! Finiscimu indi parlati.
Hè Petru chi parla " Quale hè in questa vittura" Hè Babbitu? Inno è u mo fratellu e u so maicu Antone. Inno, questu qui hè goffu. Antone è bellu quante un acellu e riescera da cantà cumu elli.. Simu cattivi.. Finimu di parlà Decesima lezzione 1/ Mon frère est plus beau que ma soeur U mo fratellu hè piu bellu che u ma surella chi a mo 2/ J'ai mangé des oiseaux. Aghju manghjatu i acelli. acelli (pas d'article) 3/Mes amis auront une voiture plus laide que celle-ci. I amicci averanu a vittura piu goffa che quistaltra. I mo amichi averanu una vittura piu goffa chi quistaltra (ou quessa qui) 4/Le fusil de ton père est plus long que celui de Pierre. U fucile di u to babbu hè piu longu chè questu di Pierru. U fucile di Babbitu hè piu longu chi quellu di Pietru 5/Cet homme là est moins laid que cet homme ci. Quessu omi hè menu goffa che quessu omi. omu qui (singulier) hè menu goffu chi questu qui Ondecesima lezzione 1/ Je suis à Bastia avec mes frères. sò in Bastia cun i mo fratelli. incu 2/Nous chanterons à Calvi pour nos soeurs. Cantaremu in Calvi per e nos surelle. nostre 3/Je dois chanter pour elle. Aghju da cantanu per ella. cantà 4/Je suis allé au terrain de football à Bastia avec mon cousin Pierre pour voir jouer mes amis de Calvi. Sò a andatu a u tarrenu da di pallo in Bastia cun incu u mo cuginu Pierru per guardu vede ghjucà i mo amichi di Calvi a ghjucati i mo amicu di Calvi. 5/ Vous devez prendre vos cartables et vos cahiers pour aller à l'école. duverite da agguantati i vostru cartulaghju e i vostru quaternu per andate a scola. Avete da piglià (agguantà.. c'est plus se faire attrapper) i vostri cartulaghji e i vostri quaterni per andà a scola Eccu eccu, allora ?
Gros travail!!! Alors attention aux articles, aux accords de participe passé (mêmes règles qu'en français) et revoir les questu et autres questi.. Tout ça vaut un bon bon B+
| |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Ven 21 Nov - 9:05 | |
| riassumimu : squassa i "l" per "li/la/lu/le" abbulighjata trà quest/quell/quess (hè piu difficile, un capiscu micca bè) e dimenticu i accordi plurale, femina e cunghjugazione (esattamente cum ne francese, un accurdu micca e un cunnoscu micca sempre a mo cunghjugazione, utilizu u mo joker ). vo ("reviser", cumu dice) accora di mettu altri e esercitazione vi ringraziu assai e un affezziunu micca tuttu pierre (petru) | |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 24 Nov - 10:17 | |
| Salute a tutti Dodecesima lezzione 1/Livrinu et pierre sont dans la voiture qui est sur la routeplus bas. livrinu e pietru so in a vittura chi hè annantu (=nant'a?) a strada inghjo. 2/ Pierre, viens! tu dois prendre le fusil de ton Père qui est sur la table à l'étage au-dessus. Petru, veni ! Devi da piglia u fucile di babbitu chi hè annantu a tavula. 3/ il est derrière moi quand je chante. Hè daretu me quandu cantu 4/ Qui est celui-là là-bas? Il était dedans et il est dehors! Quale hè quessu culà. Eri dentru e hè fora. 5/ les maisons d'en dessus et les maisons d'en dessous E case suprana e e case suttana? Tredecesima lezzione 1/ nous irons à Calvi avec ton Père qui est sur son âne. Anderemu a Calvi cun babbitu chi hè annatu u so sumeru. 2/ mes soeurs faisaient la soupe à l'étage au-dessus en chantant avec ta mère E mo surelle facianu a sopa a pianu di sopra cantatu cun mammata 3/ ils font la treizième leçon comme ils faisaient la douuzième Facenu a tredecesima lezzione quante facianu a dodecesima 4/ vous allez prendre le fusil pour tuer le sanglier qui est plus haut dans la montagne Andate da piglia u fucile per acidià u cignale chi hè piu insu in a muntagna 5/ vous irez à Bastia pour prendre le bateau comme le ferons vos ami Andarete in Bastia per piglià u battelu incu anderemu i vostri amici. Quattordecima lezzione Ton père est un brave homme. Quand il faut descendre à Bastia au terrain de football pour voir jouer les Bastiais, il prend toujours sa voiture. Moi, je lui demande de payer l'essence. Mais, il ne veut pas. Tes frères chantent dans la voiture et ces chansons sont un plaisir à entendre quand nous prenons la route par en bas pour arriver à la ville. Je ne comprends pas toutes les paroles des chansons. Il faut apprendre le corse pour l'été prochain si je veux moi aussi chanter avec eux. Ils pensent je ne connais plus mes origines (*)La dernière fois, il a plu mais je suis content quand même car le voyage était beau et que je ne crains pas l'eau! Ma soeur doit venir avec nous mais si elle se plaint, elle marchera à pieds comme les ânes. (*) c'est le moment de placer un proverbe.... Babbitu hè u bravu omu (supponu ch'ellu esiste una cuntrazione) Quandu, ci vole (d)a folla in bastia u tarrenu di pallo per vede a ghjuca i Bastiacci, piglia sempre a so vittura. Me, se dumendu di paga l'essenza. Ma, un vole micca. I to fratelli cantanu in a vittura e e canzone so un piace a intende, quandu pigliemu a strada per quaghja per ghjunghje in citai. Un capiscu micca tutte e parole e canzone. Ci vole (d)a imparà u corsu per l'estade vintura, si vaddu me altresi canta incu elli. Pensanu chè un capiscu piu e mo origine.[Un cunosce piu a filetta]. L'ultima volta, è piossu ma so cuntentu quandu stessu per che u viaghjatu era bellu e che un temu micca l'acqua. A mo surella deve dà vene incu noi ma si ella si lagna, marchjara a pedi cum i sumeri. Acora, di cumincià a quidecesima lezzione, accimentu di fa u chjucu testu.Eri, so andatu u paniera figatelli. Era a prima volta che manghjavu figatelli. Aghju bè manghju. Ci so avianu assai di corsi. Quasi tutti hanu una casa in corsa. Cunnosciu digia ghjente. I vechji erranu assai gentille. Mà, giovani, mi un parlavanu micca, perche per elli un so micca corsu. Anghju origine, imparu a lingua, abbentu l'azzetitu. Un so per nulla si un so micca nascetu nant'a l'isula. Se dicenu corsu ma un so micca piu che me. Me, aghju a scusa di un esse micca nasce. Ma, quale scusa hanu per ave abbandunavanu so mammata. Danu a mala maghjina, aramanze i mo chjuci vechji so qui e elli amu. Si ave a casa abbasta a esse corsu, alora ci so assai piu di corsu ch'elli credanu. | |
| | | a zinzala Administrateur
Nombre de messages : 97 Age : 66 Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 24 Nov - 10:56 | |
| - piulella a écrit:
- Salute a tutti
Salute a tè cara Piulella..vecu chi tu teni u colpu e tanu megliu!! Dodecesima lezzione 1/Livrinu et pierre sont dans la voiture qui est sur la routeplus bas. livrinu e pietru so in a vittura chi hè annantu (=nant'a?) a strada inghjo. Pas mal du tout!! nantu a, annantu a, nant'a c'est ce qu'on entend 2/ Pierre, viens! tu dois prendre le fusil de ton Père qui est sur la table à l'étage au-dessus. Petru, veni ! Devi da piglia u fucile di babbitu chi hè annantu a tavula. Alors.. le verbe devoir... grand débat. Lorsqu'on doit de l'argent, on utilise le verve duvè. Lorsqu'il s'agit de devoir faire quelque chose, mais tout le monde n'est pas d'accord avec ça, je préfère la formule "avoir à ".. Ce qui donne dans la phrase "ai da piglià u fucile".. 3/ il est derrière moi quand je chante. Hè daretu me quandu cantu En corse, on insiste et on rajoute le "a" => hè daretu a mè quandu cantu
4/ Qui est celui-là là-bas? Il était dedans et il est dehors! Quale hè quessu culà. Eri dentru e hè fora. Era plutôt que eri et c'est parfait 5/ les maisons d'en dessus et les maisons d'en dessous E case suprana e e case suttana? Excellent
Tredecesima lezzione 1/ nous irons à Calvi avec ton Père qui est sur son âne. Anderemu a Calvi cun babbitu chi hè annatu u so sumeru. Quand on va quelque part c'est "in"...donc "anderemu in Calvi".. 2/ mes soeurs faisaient la soupe à l'étage au-dessus en chantant avec ta mère E mo surelle facianu a sopa a pianu di sopra cantatu cun mammata Ah ah.. pas mal de petites choses.. A sopa ne marche pas.. c'est du français. En corse, on dit minestra ou suppa même si ce dernier mot est lui aussi un barbarisme. Mais il est passé en langage courant. Ensuite, l'étage au dessus, il suffit de dire "di sopra" qui se traduit par au-dessus donc comme on est dans une maison, par définition, on parle d'un étage. En rajoutant "pianu" ça fait pléonasme. Enfin, "cantatu" c'est "chanté". Le participe présent c'est "cantandu". Donc, la phrase complète nous donne: "e mo surelle facianu a minestra di sopra cantandu incu Mammata... 3/ ils font la treizième leçon comme ils faisaient la douuzième Facenu a tredecesima lezzione quante facianu a dodecesima 4/ vous allez prendre le fusil pour tuer le sanglier qui est plus haut dans la montagne Andate da piglia u fucile per acidià u cignale chi hè piu insu in a muntagna Acidià c'est au sens de massacrer... Pour un sanglier, on dira tumbà.. Sinon, pour la première partie de la phrase, on n'utilise pas le verbe aller comme en français. En corse, andà, signifie vraiment le déplacement physique. Donc alternative: 1/ pigliarete u fucile per tumbà u cignale chi hè piu in su in muntagna ou 2/ avete da piglià (ce qui donne une nuance d'ordre) 5/ vous irez à Bastia pour prendre le bateau comme le ferons vos ami Andarete in Bastia per piglià u battelu incu anderemu i vostri amici. tu t'es compliqué la vie.. il suffisait de traduire le français: andarete in Bastia per piglià u batellu cume a faranu i vostri amichi Quattordecima lezzione Ton père est un brave homme. Quand il faut descendre à Bastia au terrain de football pour voir jouer les Bastiais, il prend toujours sa voiture. Moi, je lui demande de payer l'essence. Mais, il ne veut pas. Tes frères chantent dans la voiture et ces chansons sont un plaisir à entendre quand nous prenons la route par en bas pour arriver à la ville. Je ne comprends pas toutes les paroles des chansons. Il faut apprendre le corse pour l'été prochain si je veux moi aussi chanter avec eux. Ils pensent je ne connais plus mes origines (*)La dernière fois, il a plu mais je suis content quand même car le voyage était beau et que je ne crains pas l'eau! Ma soeur doit venir avec nous mais si elle se plaint, elle marchera à pieds comme les ânes. (*) c'est le moment de placer un proverbe.... Babbitu hè u bravu omu (supponu ch'ellu esiste una cuntrazione) Quandu, ci vole (d)a folla in bastia u tarrenu di pallo per vede a ghjuca i Bastiacci, piglia sempre a so vittura. Me, se dumendu di paga l'essenza. Ma, un vole micca. I to fratelli cantanu in a vittura e e canzone so un piace a intende, quandu pigliemu a strada per quaghja per ghjunghje in citai. Un capiscu micca tutte e parole e canzone. Ci vole (d)a imparà u corsu per l'estade vintura, si vaddu me altresi canta incu elli. Pensanu chè un capiscu piu e mo origine.[Un cunosce piu a filetta]. L'ultima volta, è piossu ma so cuntentu quandu stessu per che u viaghjatu era bellu e che un temu micca l'acqua. A mo surella deve dà vene incu noi ma si ella si lagna, marchjara a pedi cum i sumeri. Pas mal du tout!!! je te mets la traduction pour que tu compares avec ton propre travail... Babbitu hè un bravu omu (on entendra brav’omu en effet). Quandu ci vole da fallaà in Bastia per vede ghjucà i Bastiacci, piglia sempre a so vittura. Eiu, li dumandu di pagà l’essenza. Ma, un vole micca. I to fratelli cantanu in vittura e queste canzone so un piacè da sente quandu pigliemu a a strada piu inghjo per ghjunghje in città. Un capiscu micca tutte e parolle di è canzone. Aghju da amparà u corsu per l’istate chi vene si vogliu anch’eiu cantà incu elli . Pensu ch’aghju sminticatu a filetta. L’ultima volta, hé piossu ma so quantunque cuntentu chi u viaghju era bellu e chi u temu micca l’acqua. A mo surella a da vene incu nou ma s’ella si lagna, marchjara a pedi quante i sumeri
Acora (?) , di cumincià a quidecesima lezzione, accimentu di fa u chjucu testu picculu testu ou mieux "un testarellu". Eri, so andatu u paniera figatelli. Era a prima volta che manghjavu figatelli. Aghju bè manghju. Ci so avianu assai di corsi. Quasi tutti hanu una casa in corsa. Cunnosciu digia ghjente. I vechji erranu assai gentille. Mà, giovani, mi un parlavanu micca, perche per elli un so micca corsu. Anghju origine, imparu a lingua, abbentu l'azzetitu. Un so per nulla si un so micca nascetu nant'a l'isula. Se dicenu corsu ma un so micca piu che me. Me, aghju a scusa di un esse micca nasce. Ma, quale scusa hanu per ave abbandunavanu so mammata. Danu a mala maghjina, aramanze i mo chjuci vechji so qui e elli amu. Si ave a casa abbasta a esse corsu, alora ci so assai piu di corsu ch'elli credanu.
Bravu hai fattu un bellu sforzu. Hè cusi ch'omu ampara... J'ai un peu de mal avec certaines tournures, peux-tu me mettre ton exte en français, pour que nous comparions les résultats?
| |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 24 Nov - 12:01 | |
| J'ai moi même parfois dut mal a me relire, je vais trop vite et ne corrige pas derriere.
Acora (?) , di cumincià a quidecesima lezzione, accimentu di fa u chjucu testu picculu testu ou mieux "un testarellu". Acora (faute orthogrape, c'est allora, sinon pour la premiere phrase, je crois tu as compris)
Eri, so andatu u paniera figatelli. Hier, je suis allée au repas figatelli. Era a prima volta che manghjavu figatelli. C'était la premiere fois que je mangais des figatelli. Aghju bè manghju. Ci so avianu assai di corsi. J'ai bien mangé. Il y avaient beaucoup de corse. Quasi tutti hanu una casa in corsa. Presque tout le monde a une maison en corse Cunnosciu digia ghjente. Je connaissais déjà des gens. I vechji erranu assai gentille. Les vieux (au sens appréciatif) sont très gentils. Mà, giovani, mi un parlavanu micca, perche per elli un so micca corsu. Mais les jeunes, ne me parlaient pas, parce que pour eux, je ne suis pas corse. Anghju origine, imparu a lingua, abbentu l'azzetitu. J'ai les origines, j'apprends la langue, je decouvre l'histoire. Un so per nulla si un so micca nascetu nant'a l'isula. Je ne suis pour rien si je ne suis pas née sur l'ile. Se dicenu corsu ma un so micca piu che me. Ils se disent corse mais ne le sont pas plus que moi. Me, aghju a scusa di un esse micca nasce. Moi, j'ai l'excuse de ne pas y être née. (Au sens, je suis pas responsable des erreurs de mes parents.) Ma, quale scusa hanu per ave abbandunavanu so mammata. Mais quel excuse ont-il pour abbandoner leur mere ? (mere au sens, l'ile mere nouriciere, la terre....) Danu a mala maghjina, aramanze i mo chjuci vechji so qui e elli amu. Ils donnent une mauvaise images, heuresement mes petits vieux sont ici et je les aimes. Si ave a casa abbasta a esse corsu, alora ci so assai piu di corsu ch'elli credanu. si il suffit d'avoir une maison pour etre corse, alors, il y a beaucoup plus de corse qu'ils le croient. (dans le sens qu'acheter une maison la bas et y'allée 2 mois par ans, tous les touristes sont corses maintenant, dans ce cas là).
| |
| | | a zinzala Administrateur
Nombre de messages : 97 Age : 66 Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 24 Nov - 13:54 | |
| - piulella a écrit:
- Quelques mots pour commencer. Vu comme tu es motivée, je n'ai aucun souci pour la suite. Les erreurs commises sont classiques pour un débutant. Elles sont de deux ordres:
1/ le vocabulaire: tu te trompes parfois sur quelques mots. Je te propose de vérifier à chaque fois sur le site de l'ADECEC qui est parfait. 2/ les barbarismes: c'est normal, tu traduis le français et certains pièges qui font la particularité de la langue corse ne sont pas évités. Le tout n'est pas grave, c'est une histoire de pratique. Enfin, je voudrai te préciser une chose dont il faut que tu te souviennes. Je suis né et ai été élevé sur le continent. Je n'ai jamais passé plus de deux mois en Corse. Je parle et écris la langue à peu près correctement parce que mes parents parlaient corse à la maison et que j'ai appris sans m'en rendre compte, étant enfant. Ensuite, j'ai perdu les repères parce qu'au village quand j'essayais de parler, les gens se moquaient de mon accent. Il faut s'en foutre! Le tout c'est de faire comme tu es en train de faire: apprendre, travailler et progresser. La réussite est au bout.
J'ai moi même parfois dut mal a me relire, je vais trop vite et ne corrige pas derriere.
Acora (?) , di cumincià a quidecesima lezzione, accimentu di fa u chjucu testu picculu testu ou mieux "un testarellu". Acora (faute orthogrape, c'est allora, sinon pour la premiere phrase, je crois tu as compris)
Eri, so andatu u paniera figatelli. Hier, je suis allée au repas figatelli.Tu m'as appris un mot!! "paniera" veut bien dire repas mais j'ai vérifié et c'est le repas des funérailles Ta phrase corrigée c'est: Eri so andata (tu es une fille) a un ripastu di figatellu
Era a prima volta che manghjavu figatelli. C'était la premiere fois que je mangais des figatelli. Correction: era a prima volta chi manghjava figatellu (c'est singulier, on mange du figatellu sauf si tu as un très gros appétit)
Aghju bè manghju. Ci so avianu assai di corsi. J'ai bien mangé. Il y avaient beaucoup de corse. Aghju manghjatu bè (ou aghju ben manghjatu) Ci eranu assai corsi (et oui, il y a avait se traduit par ils étaient <= piège)
Quasi tutti hanu una casa in corsa. Presque tout le monde a une maison en corse Presque parfait: quasi tutti hanu un casa in Corsica
Cunnosciu digia ghjente. Je connaissais déjà des gens. Cunuscia diggia assai ghjente ( si tu ne mets pas assai, ça ne rend pas le sens voulu ..je connaissais déjà pas mal de monde)
I vechji erranu assai gentille. Les vieux (au sens appréciatif) sont très gentils. I vechji eranu assai bravi (gentile s'emploie au sens de délicat)
Mà, giovani, mi un parlavanu micca, perche per elli un so micca corsu. Mais les jeunes, ne me parlaient pas, parce que pour eux, je ne suis pas corse. Ah les petits cons!! Ma i giovanni un mi parlavanu micca, chi per elli un so micca corsa
Anghju origine, imparu a lingua, abbentu l'azzetitu. J'ai les origines, j'apprends la langue, je decouvre l'histoire. J'ai les origines se traduit en retournant la phrase.. u ceppu l'aghju (j'ai la racine), ampargu a lingua, scopru a storia (abbentà, je découvre mais j'ai vu que ça existe )
Un so per nulla si un so micca nascetu nant'a l'isula. Je ne suis pour rien si je ne suis pas née sur l'ile. Pareil qu'au dessus, un ci so per nulla est une traduction littérale. Tu seras mieux comprise en disant "un hè culpa meia si un so micca nata (participe passé féminin de nasce) in l'isula
Se dicenu corsu ma un so micca piu che me. Ils se disent corse mais ne le sont pas plus que moi. Si (se: il au singulier) dicenu corsi ma un la so micca piu che mè
Me, aghju a scusa di un esse micca nasce. Moi, j'ai l'excuse de ne pas y être née. (Au sens, je suis pas responsable des erreurs de mes parents.) Eiu, aghju a scusa di un ci esse micca nata
Ma, quale scusa hanu per ave abbandunavanu so mammata. Mais quel excuse ont-il pour abbandoner leur mere ? (mere au sens, l'ile mere nouriciere, la terre....) Ma chi scusa hanu, par ave abbandutanu a terra mamma (mammata c'est ta mère et uniquement ça au sens premier)
Danu a mala maghjina, aramanze i mo chjuci vechji so qui e elli amu. Ils donnent une mauvaise images, heuresement mes petits vieux sont ici et je les aimes. Danu una cattiva imagine, ancu assai (et paf! le pièce, orosamente est un barbarisme courant) i mo vichjetti (plutôt que de mettre petit, tu rajoutes le suffixe ettu(i) ) la fin du mot) so qui e li tengu cari
Si ave a casa abbasta a esse corsu, alora ci so assai piu di corsu ch'elli credanu. si il suffit d'avoir une maison pour etre corse, alors, il y a beaucoup plus de corse qu'ils le croient. (dans le sens qu'acheter une maison la bas et y'allée 2 mois par ans, tous les touristes sont corses maintenant, dans ce cas là). S'ellu basta d'avè una casa isulana (dans l'île) per esse corsu, allora ci seria assai piu corsi ch'elli a si credenu (qu'ils se le croient)
Donne moi si tu veux ton mail par MP, je te ferai une traduction parlée (un fichier MP3) de ton texte pour que tu entendes le son.
| |
| | | fabrice Cédric Uras
Nombre de messages : 10319 Age : 54 Localisation : Reims Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 24 Nov - 17:17 | |
| | |
| | | a zinzala Administrateur
Nombre de messages : 97 Age : 66 Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 24 Nov - 17:24 | |
| A ce propos, que devient Antone? | |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Ven 28 Nov - 9:23 | |
| Quindecesima lezzione Ta mere a les cheveux noirs. Sa soeur, ma mere, a les cheveux chatains. Et moi j'ai les cheveux blonds. Je ne comprends pas comment c'est possible. Il faut dire que mon grand-père était roux. Je vais aller chercher au-dessus les portraits de la famille pour voir tout ca. La-haut, tu ne trouveras pas. Ce que tu cherches est par là-bas dans l'ancien salon. J'ai déjà cherché mais je n'ai pas trouvé. Cherche encore ! Regarde dans la vieille armoire et tu trouveras les cachiers. Mammata hè capinera. A so surella, mamma, hè capicastagnita. E me, so capibionda. Un capiscu micca cumu hè pussible. Ci vole di chi u mo babbone era russinu. Vo andatu circà di sopra i ritratti di a famiglia per vede tuttu que. Quassu, un truvi micca. Questu circi hè cullandi inde l'anticognu salottu. Aghju digia circatu ma un truva micca. Circa ancu ! Guarda inde l'anticha armariu e truvarai quaterni. Sedecisema Lezzione Cet homme aux cheveux noirs serait venu chez ton père Quessu omu hè capineru saria venatu inde babbitu Nous avions pris la voiture pour aller à Calvi Aviamu pigliatu a vittura per andati in calvi. vous étiez arrivés par là et vous serez passés par ici erate ghjunghjati per custi e saremu passatu per qui nous aurions voulu prendre ce train Avariamu vulutu piglià (que)stu trenu vous seriez des amis Sariate i amichi Diciette lezzione Nous chanterions au village. Ils jetteraient les poissons dans la rivière. Je marcherais sur l'eau. Elles descendraient à Calvi. Tu passerais ton livre a ton père. Ta mère aux cheveux noirs donnerait sa chemise aux pauvres. Canterebbemu u paese. lamperebbenu pescii in a fiume. marcherebbi annantu l'acqua. scenderebbenu in Calvi. Passerebbi u to libru a babbitu. Mammata hè capinera deria a so camisgia a miseri. Diciottesima lezzione Je craindrais de comprendre. Temerebbi di caspisce. Nous comprendrions que tu craignes. Caspicerebbemu che temu. Les accidents arriveraient (accade) moins souvent si on faisait plus attention. accidenti accaderebbenu menu aspessu si facia piu abbadata. Tu voudrais (vulè) parler le corse. Voli parlà u corsu. Si elles venaient au village, elles sentiraient la bruyère et le ciste du maquis. Si vinianu a paese, senterebbenu a scopa e u ciste (?) di machja. feraghju e dictée apressu. Aghju torna di pena a sente. derniere En me promenant dans le village j'ai rencontré Pierre ton cousin germain. Il était temps qu'il revint au village. Quel immense plaisir que de le revoir. Il n'a pas changé, toujours le même, cheveux noirs et toujours prêt à rire. Il m'a dit que c'était bien son tour de se reposer au village. Je lui ai dit "on s'en descend au jardin pour bêcher un peu?" et il a dit que c'était une plaisanterie. Je crois qu'il ne descendra que pour casser la croûte! mi passighjandu in u paese, aghju incertatu Petru u to cuginu germanu. Era tempu chi rivinia u paese. questu mensu piacè (acimentu : piacissimu) che di se rivede. Un hè micca tramuta, sempre stessu, capineru e sempre prettu a ride. mi hà dettu che era bè u so tacca di se arripughjà u paese. Sè aghju dettu "(s'en?) fali u giardinu per vangà (mai sentu u tottu) un pocu. e hà dettu che era a barzuletta. credu qu'ellu un falara che per u spuntinu. bècher : se montrer hautain méprisant. Fendre et retourner la terre avec une bèche tomber la tete la premiere. riaccimentu di fà un testarellu : (Que)sta simana, aghju imparavu a ghjuca u poker e piu seriamente, aghju lettu u livru che mi hà prestà. "Roger Zannelli". Hè l'azzetu un zitellu di quattrodeci anni chi vede trascorrutu a guerra e chi decide a seidici anni di diventà resistente. sera arestantu, bruttalizatu per a "gestapo" (cume se dice ?). Ma, si scappara e cuntinuara a se batte perfinu cumpienda di a guerra. ma sera autentiça (ie ie authentica e micca ricunnosce) in 2006, po more in 2013. osinno oghje, diventu assai assai assai cantacuccaccia. So..... vinti cinque ani. ma zittuuuu, hè u piattu. | |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Lun 8 Déc - 15:41 | |
| Ma, induve hè statu u maestru ? Aghju una tunnellata di cosa per acciacciambarà hè a mo eta chi ti rifreddi ? So troppu cantacuccu per te... palisu, palisu, aghju truvatu dui capellialbe e un aghju micca tutte e mo dente ma so ... :suspect:asssai brava | |
| | | a zinzala Administrateur
Nombre de messages : 97 Age : 66 Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Mer 17 Déc - 13:34 | |
| - piulella a écrit:
- Quindecesima lezzione
Ta mere a les cheveux noirs. Sa soeur, ma mere, a les cheveux chatains. Et moi j'ai les cheveux blonds. Je ne comprends pas comment c'est possible. Il faut dire que mon grand-père était roux. Je vais aller chercher au-dessus les portraits de la famille pour voir tout ca. La-haut, tu ne trouveras pas. Ce que tu cherches est par là-bas dans l'ancien salon. J'ai déjà cherché mais je n'ai pas trouvé. Cherche encore ! Regarde dans la vieille armoire et tu trouveras les cachiers. Mammata hè capinera. Mammata è capellinera (capinera: tête noire mais on peut le dire en effet ) A so surella, mamma, hè capicastagnita. A so surella, mamma, hè capellicastagnina E me, so capibionda. So capellibionda Un capiscu micca cumu hè pussible. Pussibule Ci vole di chi u mo babbone era russinu. Russinu? Capirossu ou capellirossu, était mieux
Vo andatu circà di sopra i ritratti di a famiglia per vede tuttu que. Aghju da circà ....et le reste très bien Quassu, un truvi micca. Un truvarè micca (futur)
Questu circi hè cullandi inde l'anticognu salottu. Cio chi tu cerchi et le reste très bien Aghju digia circatu ma un truva micca. ma un n'aghju micca trovu Circa ancu ! ancu comme encore est un barbarisme.. Cerca torna est bien mieux Guarda inde l'anticha armariu e truvarai quaterni. e truvarè
Sedecisema Lezzione Cet homme aux cheveux noirs serait venu chez ton père Quessu omu hè capineru saria venatu inde babbitu Questu omu capineru... le reste
Nous avions pris la voiture pour aller à Calvi Aviamu pigliatu a vittura per andati in calvi. Aviamu = nous avions pris.. Avemu et le reste
vous étiez arrivés par là et vous serez passés par ici erate ghjunghjati per custi e saremu passatu per qui Ghjunti = participe passé de ghjunghje
nous aurions voulu prendre ce train Avariamu vulutu piglià (que)stu trenu vulsutu et le reste OK
vous seriez des amis Sariate i amichi pas besoin d'article, il est sous-entendu
Diciette lezzione Nous chanterions au village. Ils jetteraient les poissons dans la rivière. Je marcherais sur l'eau. Elles descendraient à Calvi. Tu passerais ton livre a ton père. Ta mère aux cheveux noirs donnerait sa chemise aux pauvres. Canterebbemu u in paese. lamperebbenu pescii in a fiume. marcherebbi marchjararebbe annantu l'acqua. scenderebbenu Scende est peu employé. On retient le plus souvent falà.. falarebbenu in Calvi. Passerebbi u to libru a babbitu . Mammata hè capinera deria darebbe ou daria a so camisgia a miseri.i poveri
Diciottesima lezzione Je craindrais de comprendre. Temerebbi di caspisce. Nous comprendrions que tu craignes. Caspicerebbemu che temu. tu temi Les accidents arriveraient (accade) moins souvent si on faisait plus attention. accidenti accaderebbenu menu aspessu si omu facia piu abbadata. casu.. Tu te compliques la vie avec des mots trop compliqués.. faire attention=> fà casu ou fà attenzione Tu voudrais (vulè) parler le corse.
Voli Vulerebbe ou vuleria parlà u corsu. Si elles venaient au village, elles sentiraient la bruyère et le ciste du maquis.
Si vinianu a paese, senterebbenu a scopa e u ciste (?) di machja. S'elle venianu in paese, senterebbenu a scopa e u muchju di a machja
feraghju e dictée apressu. Aghju torna di pena a sente. derniere
riaccimentu di fà un testarellu : (Que)sta simana, aghju imparavu a ghjuca u poker
e piu seriamente, aghju lettu u livru che mi hà prestà. "Roger Zannelli". Hè l'azzetu un zitellu di quattrodeci anni chi vede trascorrutu a guerra e chi decide a seidici anni di diventà resistente. sera arestantu, bruttalizatu per a "gestapo" (cume se dice ?). Ma, si scappara e cuntinuara a se batte perfinu cumpienda di a guerra. ma sera autentiça (ie ie authentica e micca ricunnosce) in 2006, po more in 2013. osinno oghje, diventu assai assai assai cantacuccaccia. So..... vinti cinque ani. ma zittuuuu, hè u piattu. | |
| | | a zinzala Administrateur
Nombre de messages : 97 Age : 66 Date d'inscription : 03/09/2004
| Sujet: Re: una chjuca nova Mer 17 Déc - 13:39 | |
| En me promenant dans le village j'ai rencontré Pierre ton cousin germain. Il était temps qu'il revint au village. Quel immense plaisir que de le revoir. Il n'a pas changé, toujours le même, cheveux noirs et toujours prêt à rire. Il m'a dit que c'était bien son tour de se reposer au village. Je lui ai dit "on s'en descend au jardin pour bêcher un peu?" et il a dit que c'était une plaisanterie. Je crois qu'il ne descendra que pour casser la croûte! mi passighjandu in u paese, aghju incertatu Petru u to cuginu germanu. Era tempu chi rivinia u paese. questu mensu piacè (acimentu : piacissimu) che di se rivede. Un hè micca tramuta, sempre stessu, capineru e sempre prettu a ride. mi hà dettu che era bè u so tacca di se arripughjà u paese. Sè aghju dettu "(s'en?) fali u giardinu per vangà (mai sentu u tottu) un pocu. e hà dettu che era a barzuletta. credu qu'ellu un falara che per u spuntinu. bècher : se montrer hautain méprisant. Fendre et retourner la terre avec une bèche tomber la tete la premiere. Correction: girandu u paese, aghju trovu a Petru u to cuginu carnale. Era ora chi tu turnessi in paese. Tamantu piacè di rivedelu. Un hè micca cambiatu, sempre u listessu, capineru (ou capellineru) e sempre prontu da ride. M'a dettu chi tuccava a ellu di ripusassi in paese.L'aghju dettu " ci ne falemu in ortu (o in giardinu) per zappà un pocu..ellu m'a rispostu chi era una burla. Credu ch'un falara chi per u spuntinu | |
| | | piulella Daye Prince
Nombre de messages : 9 Date d'inscription : 01/11/2014
| Sujet: Re: una chjuca nova Dim 11 Jan - 16:37 | |
| Salute O djo maestru, Bon di, Bon annu, Bon capu d’annu, Bonu quist’annu, Megliu un altr’annu cuntinu di travagliata. Ci pare che facciu i prugressu. Ma aghju ancu di male a intende. addunca, per cuntinua a tragliatu, intendu e oghje, aghju accimenta di traduce in corsu, u puemu/canzonna. alora, po mi dice, si capisci. Aghju u lambariu pour dice "par", hè "Da" o "Per" ? Vi ringraziu. Da u maschjuciu chi more cotena di a so mamma mentre che i zitelli spassanu a partera E da l'accellu muca chi un sa micca cumu a so elitra, tuttu a colpu s' insanguina e fala Da a sete e a sdisgia e u deliriu ardente vi muttighja, Marie.( Dio via save Regina) Da i zarabatti battutu, da u briacone chi rientre Da u sumeru chi riceve i colpi di pedi a corpu e da l'inghjulia de l'innucente castica Da a madonna vendutu che hà spugliatu Da u figliolu chi a mamma he statu inghjacaratu. Vi muttighja marie.( Dio via save Regina) Da a anticha chi, incappaciatu sottu dopu pesu si briuna "u mo diu" da u miseru chi i braccii un pudianu s'appughja nantu a amore umanu. Cume a crucetta di Figliolu nantu Simon Di cyrene Da u cavallu scurcullatu sottu u carettu che traina Vi muttighja marie.( Dio via save Regina) Da i quattru orizonte chi crucifissanu u mondu Da tutti quelli chi a polpa si squarsia o succombe Da quelli chi so senza pedi, da quelli chi so senza mani Da u malatu che l'opera e chi chinchenna E da u ghjustu messe a randu u assassini Vi muttighja marie.( Dio via save Regina) Da a mamma imparata che u so figliolu hè arrisanatu Da l'accelu ammantatu l'accelu scurcullatu di nid Da l'erba chi ha sete e ricoglie l'acquata Da un bischju perdatu, Da l'amore ridatu E da u accattanu ritruvatu u cincini Vi muttighja marie.( Dio via save Regina)In culore assai assai lambariu et a cunghjugazione hè tutta errata
| |
| | | Contenu sponsorisé
| Sujet: Re: una chjuca nova | |
| |
| | | | una chjuca nova | |
|
| Permission de ce forum: | Vous ne pouvez pas répondre aux sujets dans ce forum
| |
| |
| |